REPORTER LA POPOTA Zece mese, zece fete de masa ca neaua, patruzeci de scaune imbracate in huse alb-albastre, patruzeci de farfurii umplute cu bucate pregatite de un bucatar-expert. Nu suntem la o petrecere in vreun restaurant din Bucuresti, nici pe departe. Suntem la... popota. Timp de doua luni, jandarmii romani vor manca boiereste, am vrut sa spun⦠chinezeste. Cineva zicea ca, daca vrei sa-ti placa mancarea chinezeasca, e mai bine sa nu stii cum si din ce este preparata. Eu nu am plecat spre jandarmerie cu o asemenea prejudecata.
PRINTRE CRATITE. Toata lumea e incantata de idee, ba mai mult, nu ezita sa faca si glume: "noua ne plac chinezariile", imi spune locotenentul Marius Teodorescu, in timp ce ma conduce spre bucataria "maestrului". La popota are loc ceea ce oficial se numeste "schimb de experienta", intre Jandarmeria Romana si Trupele de Politie Populare Inarmate Chineze.
Ca un artist pe o scena plina de fum placut mirositor, Chang Kaixi pregatea snitele. Nici macar nu ma onoreaza cu o privire cand ii sunt prezentata. Este absorbit de munca lui, imi spun in gand, fara sa ma supar. Nu-i stau prea mult in preajma, sa nu se impiedice de mine. Merg in biroul domnului locotenent, dar apuc sa remarc viteza cu care Chang pregateste cateva feluri de mancare o data. Aceeasi munca mi-ar fi mancat o jumatate de zi.
INVENTAR. Din vorba-n vorba aflu ca, de fapt, bucatarul chinez nu a venit singur. El face parte dintr-o delegatie care include si trei instructori de arte martiale. Astfel, jandarmii romani invata sa lupte chinezeste, iar energia si-o trag din mancarea asiatica traditionala. Sa nu credeti ca sarmalele, micii si ciorba de burta au disparut din meniu. In nici un caz. "Parca nu te saturi de mancarea asta", imi spune domnul locotenent, de aceea preparatele chinezesti alterneaza cu cele romanesti. Un satar, o tigaie adancita, o spumiera, catev