ROMANIA CULINARA - TUICA DE VALENI Matrice spirituala. Venind dinspre Brasov si lasand in urma lacasurile Domnului cu nume de fata, Suzana si Zamfira, am ajuns, la un capat de toamna, in estuarul muntilor ce se dau brusc deoparte, facand loc albiei Teleajenului si descoperind panorama invesmantata in ocru a Valenilor. Tot un deal si-o vale, locul ar putea trece lesne drept spatiu matriceal romanesc. Nu in zadar de aici a plecat Mihai Viteazu cu gand de unire spre Ardeal si Moldova si tot de aici Nicolae Iorga menea unirea in spirit. Dincolo de aspectele istorice si culturale, care dau pondere localitatii prahovene, notorietatea Valenilor de Munte vine insa si din cultura prunului. Ne-am intalnit cu prof. dr. Constantin Parvu la Muzeul prunului din Valenii de Munte, asezamant unic in tara si poate in Europa, pentru a intelege de ce aici tuica e considerata mama bauturilor tari romanesti.

TUICA DE VALENI. Profesorul Parvu, autor printre altele al unei enciclopedii a plantelor, e nascut in zona, la Bertea, si a fost de acord sa ne spuna povestea prunului: "Prin sec. al XVII-lea, prunele se culegeau ca si acum, adica dupa 15 septembrie, iar tuica cea mai buna se facea prin decembrie, ca sa aiba timp suficient pentru fermentare. Sunt niste vase mari din lemn de brad care la noi se numesc tocitori si in care pot sa incapa 2.000 de litri. Se pun prunele in tocitoare si se lasa sa fermenteze natural pana in decembrie. Pe vremuri, cazanele erau simple; acum s-au specializat: exista unul sus si altul jos. Se asaza borhotul in cel de sus si, cand ajunge la temperatura de distilare, se da drumul in cazanul de jos. Aici are loc distilarea, iar in cazanul de sus e pusa deja o alta cantitate de prune la incalzit. Am si eu un pic de pamant in Bertea si fac tuica, dar intr-o zi am descoperit ca exista si alt sistem de fabricare decat cel pe care il stiam de la tatal meu. De exe