GRADINA TA, MEREU VERDEASA NU! Este acum o mare moda in amenajarile exterioare: un anume soi de rustic modernizat, care s-a extins rapid si a devenit curent national, o reteta a "succesului" imediat al oricarei cabane
De la micile curti-gradini particulare din zonele mai nou-rasarite ale oraselor de campie la pensiunile si la cabanele din zonele montane ardelenesti sau la casele de vacanta de pe vaile turistice s-a tesut un vis national: sa ai mobilier din lemn masiv si placari cu piatra de rau. Adica sa imprimi locului un alt aer, sa dai o nota rustica, taraneasca, rurala, usor primitiva. Pana aici toate bune si frumoase, intoarcerea la radacinile noastre culturale e o fericire; avem un tezaur realmente bogat de exploatat (vezi Muzeul Taranului Roman din Soseaua Kiseleff).
RAMURI LACUITE
Mai putin fericit este insa atunci cand apar exagerari si nepotriviri stridente, cum ar fi mobila din crengi sau pietrele si radacinile lacuite. Nu impregnate de solutii mate de protectie, nu patinate intr-o maniera decenta, ci inecate intr-o baie de lac, intru innobilare. Radacina data cu lac, o apucatura mai veche pe la noi, ca si bolovanul de rau facut sa luceasca sunt ca o fetiscana de 14 ani data cu fond de ten, ca iesitul la picnic pe tocuri cui sau ca vanzatorul de cherestea de pe Soseaua Tunari, ferchezuit si feminin ca un dandy intr-un club de fite.
Nu degeaba repeta batranul Brancusi pana la obsesie: "Pastrati spiritul materialului". Lucirile pretioase ale lacurilor nu se imbina deloc cu spiritul adevarat taranesc si nici cu cel al lemnului in stare naturala. Cand vezi o curte intreaga plina de crengi si radacini lucioase, parca vezi o padure data cu lac!
Ori se cauta un spirit mai natural, mai brut si cu un aer usor primitiv, si atunci i se lasa lemnului liniile dominant naturale, ori se doreste un material finisat, innobilat, tratat cu
