Directiva Bolkestein este atacata de sindicate si de presa la Bucuresti. Asta da surpriza pentru saracul olandez.
Daca s-ar da un premiu pentru cel mai neinteles european, atunci comisarul Bolkestein ar trebui sa il primeasca. Acest olandez simpatic, fost ministru si presedinte al Internationalei Liberale, s-a trezit inamicul public al unei bune parti din Europa.
A propus o masura de bun-simt, daca e sa vorbim serios de un bloc economic comun. Directiva sa e tare complicata si nu e loc aici de detalii. Dar sa luam un exemplu simplist: daca ai o firma la Bucuresti si vrei sa lucrezi in Franta, odata ce ai primit de la statul roman autorizatii si respecti regulile impuse, ar trebui sa poti lucra la Paris cu acele autorizatii, dupa regulile statului roman.
Sa nu fi nevoit sa obtii alte autorizatii de la statul francez sau sa deschizi o firma separata in Franta, in conditii de obicei limitative. Principiul e atit de simplu, incit te miri de ce atita agitatie.
Dar, la cum se vorbeste despre el in presa franceza, s-ar zice ca Bolkestein e un nazist insetat de singe proletar. Avea saracul om vila in Franta, iar sindicatele de acolo i-au taiat curentul, zicindu-i sa-si aduca electricieni din estul Europei.
Ajungem astfel la noi. Sindicatele din Vest zbiara ca vor veni muncitorii ieftini din Est. Cele romanesti protesteaza din motive exact contrarii. „Ziua" de miercuri da verdictul mare pe prima pagina: „Discriminare". Sindicatele din constructii spun acolo ca, potrivit directivei, un muncitor „care lucreaza in strainatate ar urma sa fie platit ca in tara de origine".
Ideea asta nu are nici o logica. Doar nu avem o lege care spune ca muncitorul din constructii ia fix 300 de euro si firmele romanesti ar fi obligate sa dea numai acest salariu si la Bucuresti, si la Paris (directiva vorbeste de legi, autoriza
