Braghina 30%, Cramposie 30% si Gordan 30%, acesta a fost, de veacuri, sortimentul traditional al podgoriei Dragasani, veche podgorie romaneasca, unde legendele au timp sa se transforme in realitate.
Cramposia are boabele de culoare verde-galbui, brumat si cu pete ruginii pe partea expusa la soare, boabele Gordanului sunt frumos rumenite, ca o paine calda romaneasca si, pentru a intregi paleta de culori a viilor din Dragasani, bobitele de Braghina au o culoare rosie deschisa.
De aceea, toamna, cand trecatorul priveste acesti struguri adunati la un loc in podgorie, crede ca se gaseste in fata unui tablou al unui pictor impresionist. Mari viticultori, scriitori, oameni de stiinta, chiar si poeti, au luat si au tinut in mana un pahar de Braghina. Dar poate, daca ar fi cunoscut legenda acestui soi, ar fi fost cuprinsi de sentimente pentru care inca nu s-au inventat cuvinte. Se spune, si orice spunere necontrazisa devine un adevar, ca numele de Braghina se trage de la una dintre fiicele regelui Burebista, pe care o chema Bagrina.
Facand o rememoare in istorie, putem aminti ca vinurile de Dragasani au fost apreciate de nobilimea daca; imparatul Traian insusi si generalii lui, trecand Dunarea, au servit, cu siguranta, vinuri din aceasta zona. Mergand pe firul istoriei, am putea crede ca Braghina a fost sfetnic de taina al Voievodului Mircea cel Batran, in ajunul marii batalii de "la Rovine". Si am putea admite ca si Mihai Viteazul, "Voievod intre Voievozi", a baut cu siguranta un pahar de Braghina alaturi de fratii Buzescu (Radu, Preda si Stroe). "Lista" celor care au beneficiat de vinurile de Dragasani, unde Braghina a avut cuvantul sau de spus, este foarte mare.
Soiul Braghina, vestit in acele timpuri, se gaseste citat chiar in Marea Ampelografie Franceza, aparuta la Paris intre anii 1902-1910.
Braghina, cultivata mai mult in Oltenia, a fost c
