- Zilele trecute a fost depus la Parlament un proiect de modificare a Legii accesului la propriul dosar de Securitate si a deconspirarii Securitatii ca politie politica. Una dintre noutatile aduse de acest proiect se refera la deconspirarea integrala a colaboratorilor Securitatii. Ati lucrat si dumneavoastra la acest proiect...
- Pot sa va spun ca e vorba de o "varianta maximala" a acestei legi in care Securitatea e socotita parte a sistemului de politie politica. Se pastreaza sintagma de politie politica, dar cu referire la sistemul comunist, ceea ce, implicit, denunta Securitatea ca un instrument de politie politica al regimului. In acest caz, in mod firesc, legal toti sunt "dati in gat" ca sa spunem asa. Legea mai modifica un aspect esential, din punctul meu de vedere. Adica, ea nu mai pune accent in special pe informatori sau colaboratori, ci, in general, pe membri ai politiei politice. - V-ati ocupat de subiectul asa-numitei "mosteniri a Securitatii". Din informatiile pe care le aveti, spre ce sectoare ale societatii romanesti s-au indreptat cu precadere, dupa 1989, fostele cadre "democratizate" ale Securitatii?
- Daca in 1989 am avut parte de o Revolutie, ea a fost legata de faptul ca inainte de Decembrie '89 Partidul Comunist conducea tara, iar Securitatea i se subordona. Partidul dicta, iar Securitatea executa. Dupa 1989 Partidul Comunist Roman a disparut, teoretic, iar Secu-ritatea a fost cea care a inceput sa dicteze, in diferite zone ale societatii. E teoria mea ca dupa 1989 Securitatea s-a restructurat in trei mari segmente. Unul a avut o puternica influenta asupra zonei politice, al doilea, o participare activa in ceea ce eu numesc privati-zarea comunismului, adica trecerea avutiei nationale de la stat in buzunarele private, iar al treilea a fost, din nefericire, cel mai mic - cei care au parasit orice gen de activitate "informativa" s-au pens