In a doua jumatate a acestui an guvernantii au fost nevoiti sa-si aminteasca, brusc, de existenta sindicatelor. Dupa o greva prelungita a S.N.C.F.R.-ului, a urmat acum, spre sfarsitul anului, o greva generala a profesorilor care era sa arunce in aer scena politica. Dupa incheierea, cu emotii, a acestei miscari de protest fara precedent a cadrelor didactice, politicienii si-au revenit rapid din soc si au cautat solutii pentru a pune sindicatele, pe viitor, "cu botul pe labe". Cei mai ingeniosi din acest punct de vedere s-au dovedit a fi doi parlamentari, Horatiu Buzatu si Ovidiu Silaghi, care au propus o modificare a Legii Sindicatelor cu cateva "mici" amendamente care, daca ar fi aplicate ad-litteram, ar transforma sindicatele in niste entitati cu totul inutile.
Sindicalistii timiseni au analizat respectivul proiect legislativ si au constatat ca incalca "doar" vreo opt legi, conventii si tratate, cap de lista fiind Constitutia Romaniei. Embargou la consiliile de administratie In cateva cuvinte, proiectul de lege in cauza face aproape imposibila implicarea sindicatelor in activitatea agentilor economici la care lucreaza angajati afiliati la diverse confederatii sindicale. Astfel, conform acestei propuneri de act legislativ, sindicatele nu ar mai avea dreptul sa participe la consiliile de administratie ale societatilor in care au membri afiliati decat cu acordul angajatorului, care poate, dar nu e obligat sa le invite la discutii. Logica e simpla : care patron e indeajuns de prost incat sa provoace discutii si scandal invitand sindicatele la aceste consilii de administratie? In plus, potrivit aceluiasi proiect de lege, se considera contraventie si se sanctioneaza cu amenda "tentativa membrilor de conducere a unei organizatii sindicale de a impune prin forta conducerii unitatii in care functioneaza o anumita conduita, contrara activitatii curente". In plus, daca