O prietena a cumnatei mele o suna din Zalau. Printre altele ii spune: „A, era sa uit, in vitrina librariei din centru am vazut o carte al carei autor are acelasi nume cu al cumnatului tau. Stiu ca si el e de pe aici… iti dai seama ce coincidenta?“.
A doua zi suna din nou: „Nu m-am rabdat, am cumparat cartea si ce crezi? Pe spatele copertii e poza autorului. Seamana leit cu cumnatul tau, e mai tare ca o coincidenta“.
Dupa alte doua zile: „Am citit cartea, autorul e chiar cumnatul tau, de ce dracu m-ai lasat sa-mi dau in petec?“.
Prietenul meu, parintele Ioan Sorin Usca, s-a suparat regasindu-se printre personaje. Mi-a trimis un e-mail: „fi blestemat!“ mi-a scris. „Numele meu nu e Usca, ci Usca, fara caciula pe a, si inseamna ceva pe ruseste“ (mi-a spus si ce inseamna, dar am uitat).
Sorine, imi cer scuze ca ti-am pus caciula pe a. Mama (personaj al cartii) a refuzat coincidentele. Pai unul a scris cartea (Costel), unul postfata (Alexandru), iar celalalt a dat autografe si interviuri la lansare (Achim), asta e cirdaseala curata, nu coincidenta. E drept, acolo unde e vorba de mine, majoritatea sint inventii.
Lucia Robitu (amintita in carte): „Am descoperit cu mare surprindere zilele astea ca am avansat de la statutul de amintire personala la statutul de amintire personala cunoscuta publicului, asa ca ma simt indreptatita sa-ti bat prieteneste obrazul. Pai bine, mai Costele, tu doar pentru mine ai venit la Helion? Si daca da, nu aflu de la tine, atunci, ci din volumul tau, dupa mai bine de 20 de ani? Pai nu-i culmea?“.
Tata (personaj al cartii) a lecturat volumul cu emotii. Abia la sfirsit a observat si subtitlul de pe coperta, „amintiri reinventate“, dupa care a rasuflat usurat: „A, deci asa, inventii si baliverne. Si era gata-gata sa cred tot ce-am citit“.
O prietena a cumnatei mele o suna din Zalau. Printre altel
