Cei angajati din bani publici sa sfatuiasca demnitarii fac cu totul alte lucruri sau nu se pricep. De exemplu, un "inginer sudor european" a fost angajat consilier pentru monitorizarea serviciilor publice
Ministrii si prefectii au dreptul sa angajeze consilieri personali, asa ca profita de ocazie. Ei insa ii folosesc in cu totul alte scopuri pe cei care ar trebui sa ii ajute cu sfaturi in luarea de decizii, afirma un studiu elaborat de Institutul pentru Politici Publice.
Ministrii si prefectii "irosesc pozitii din cabinet si fonduri publice, fara a beneficia in mod real de consiliere pe probleme de specialitate, intrucat consilierilor personali le sunt incredintate activitati rutiniere, fara miza strategica", afirma institutul.
Actul de consiliere e inteles gresit. Ei sunt fie oameni apropiati, fie din aceeasi zona politica si indeplinesc sarcini cotidiene sau de relatii cu presa, a spus directoarea IPP, Violeta Bau. "Ei nu ofera un punct de vedere care sa ajute in luarea deciziilor strategice, iar de acest lucru sunt vinovati demnitarii", a adaugat Bau.
Ministri fara consilieri
Daca unii membri ai Guvernului au angajat numarul maxim de consilieri la care aveau dreptul, unii considera ca nu au nevoie de sfaturi.
Premierul Calin Popescu Tariceanu are dreptul la un Corp de consilieri personali de 14 membri, insa el a angajat doar 12. Vicepremierul Gheorghe Pogea are 11, adica numarul maxim, iar ministrii Sebastian Vladescu, Gheorghe Barbu, Gheorghe Flutur si Codrut Seres au cate 8, de asemenea maximum cat le permite functia.
In schimb, ministrii Eugen Nicolaescu, Anca Boagiu, Cristian David si Adrian Iorgulescu se simt bine si fara consiliere, asa ca fac economii la bugetul statului.
In total, in ministere sunt 133 de consilieri iar in prefecturi 43, platiti cu salarii de baza ce variaza intr
