E sfirsit de an si, deci, momentul de a recapitula cele intimplate in decursul anului 2005. Dar in care din cercurile concentrice care ne inconjoara sa plasam aceasta conversatie cu propria noastra memorie? In cel al Observatorului cultural, in cel al politicii sau mai degraba in acela al „realitatii imediate“, acea nebuloasa care include intimplari, intilniri si stari de suflet care ne implica in mod personal? Apoi, odata stabilit acest lucru, va trebui sa gasim, in cadrul domeniului ales, evenimentele cele mai semnificative; dar cum vom masura pe o scara temporala atit de scurta ce este semnificativ cu adevarat?

Marea majoritate a „evenimentelor“ par extrem de importante in momentul derularii, dar, adesea, efectul lor se destrama in timp cu o viteza uluitoare.

Mai ramine si intrebarea legata de „andrisant“: efectul evenimentelor asupra mea, observatorul, sau asupra celui care le-a suportat consecintele? Si cum vom sti sa ierarhizam aceste efecte? Greva profesorilor din Romania a fost oare mai importanta pentru soarta unui taran din Banat decit ceea ce s-a intimplat la New Orleans in toamna aceasta? Constatarea ca atit definirea unui eveniment ca „eveniment“, cit si interpretarea semnificatiilor sale sint subiective pare a fi triviala.

Si totusi, exista un fel de „astrologie a cotidianului“, determinata de interactiunile noastre cu evenimentele create de noi insine in toate planurile – de la politic si pina la cultural, de la relatiile la locul de munca si pina la cele de familie – pe care incercam sa o descifram cu ajutorul unei multitudini de coduri, harti si busole pe care ne incapatinam sa le consideram obiective. Vrem sa stim ce ne asteapta in lumina celor ce (ni) s-au intimplat. Exprimata altfel (mai savant si intr-un context putin diferit), dilema enuntata mai sus devine una din marile mirari ale postmodernismului: „Divortul di