Craciunul nu mai are de mult o incarcatura religioasa, devenind o sarbatoare comerciala. Cadourile, care initial aveau doar un substrat simbolic, au capatat valoare materiala. Totul se intampla din Craciunul nu mai are de mult o incarcatura religioasa, devenind o sarbatoare comerciala. Cadourile, care initial aveau doar un substrat simbolic, au capatat valoare materiala. Totul se intampla din cauza politicilor de marketing ale firmelor care vor sa stimuleze consumul, considera sociologul Alfred Bulai.
- Cat din Craciun mai este sarbatoare religioasa si cat marketing?
- In primul rand, s-a produs o deplasare de la sensul de sarbatoare crestina, care nu are nici o legatura cu consumul de produse sau cu daruirea de cadouri, la un moment de top al vanzarilor, instrument esential de analiza a modului in care functioneaza o economie. Astfel, prin politici de marketing, consumul trebuie stimulat. In al doilea rand, in secolul al XIX-lea, s-a produs o trecere de la o sarbatoare crestina la o sarbatoare a copiilor. Perioada a fost extinsa la doua saptamani, ceea ce eclipseaza sarbatoarea Ajunului si a zilei de Craciun. Pentru marketing, ziua de Craciun este un dezastru, deoarece oamenii nu fac cumparaturi. Astfel, trebuie sa fortezi pregatirea Craciunului. Ceea ce s-a reusit.
- Care este istoria darurilor de Craciun?
- Cadourile au inceput sa devina un lucru important pentru sarbatoarea Craciunului in secolul al XIX-lea. Exista, bineinteles, un arhetip al cadourilor, dar cu un substrat simbolic: icoane, amulete. Acestea stau la baza cadoului modern. Cu timpul, prin politici de marketing, de la felicitari verbale se ajunge la cadouri care au valoare pecuniara. Mai mult, ideea de Sf. Nicolae, care era protectorul copiilor, care ii premia sau ii pedepsea in functie de faptele lor, trece asupra Caciunului. 90 la suta din cadourile care se ofera acum
