Europa intra de azi in competitie cu America intr-un domeniu strategic: navigarea si pozitionarea prin satelit. Proiectul Galileo, in care vor fi investiti 3,8 miliarde de euro pana in 2010, "paseste" pe orbita terestra, odata cu lansarea de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan a unui prim satelit, Giove A. Galileo se anunta un concurent redutabil pentru GPS-ul american. Satelitul Giove (de la "Galileo In Orbit Validation Element") este unul experimental si va fi lansat de o racheta ruseasca Soiuz, care il va plasa la o altitudine de 23.000 de kilometri. Cubul electronic, avand o greutate de 602 kilograme, include cel mai exact ceas atomic fabricat vreodata, avand o eroare de o miliardime de secunda la o ora. De precizia acestor ceasuri depinde cea a intregului sistem. Giove A ar fi trebuit lansat pe 26 decembrie, insa ESA a cerut o amanare de doua zile. In curand, ii va "tine companie" in spatiu Giove B, iar pana in 2008 vor mai fi lansati alti doi sateliti. Reteaua va fi completa in 2010, cand pe orbita se vor afla 30 de sateliti (27 operationali si trei de rezerva). Mai avantajos decat GPS Dirijat in comun de UE si de Agentia Spatiala Europeana (ESA), Galileo va fi primul sistem de navigare prin satelit sub administrare civila, deosebindu-se astfel de GPS, care este controlat de armata SUA. De aici si unul dintre avantajele sistemului european: semnalele n-ar mai putea fi bruiate sau chiar blocate in caz de razboi (asa cum s-a intamplat cu GPS in timpul razboiului din Golf din 1991 si al celui din Kosovo - 1999). Un alt avantaj este precizia - 2 metri la Galileo, fata de 6 metri la GPS. Cele doua sisteme sunt asemanatoare. Ca si GPS, Galileo foloseste un emitator si un receptor de semnale electronice. Calcularea pozitiei unui punct se face prin "triangulatie". Satelitul emite prin unde radio doua informatii: un semnal orar extrem de precis si un cod propriu,