Dezbaterea viitorului largirii Uniunii Europene nu este un capitol explicit al programului propus de presedintia austriaca a UE. Totusi, analistii afirma ca Uniunea nu-si prea permite sa mai amane subiectul, noteaza site-ul euractiv.com.
Dupa cel de-al cincilea val de integrare, care a adus in mai 2004 zece noi tari, viitoarea largire a devenit, in ultimele luni, un subiect sensibil, adesea nepopular. Sentimentul, unul departe de entuziasm, cu care este privita largirea UE, este intarit si de faptul ca presedintia Uniunii a fost preluata de Austria, cea mai sceptica tara in privinta acestui proces.
Exista mai multe motive pentru care Uniunea pare sa aiba retineri in privinta largirii in continuare:
- oboseala extinderii: adoptarea celor zece noi state s-a dovedit a fi impovaratoare pentru Uniunea celor 25 si a lasat o senzatie, care inca mai domina, ca UE s-a miscat prea repede si prea departe in 2004;
- capacitatea de absorbtie: nu exista consens intre membrele UE referitor la cate tari poate face fata statutul politic si economic al Uniunii si cadrul sau institutional si administrativ;
- lipsa cronica a unui consens privind alegerea unei variante intre "adancirea" integrarii europene sau "largirea" catre alti noi membri;
- dezbateri continue daca Uniunea ar trebui sa lupte sa introduca reforme economice liberale sau sa se concentreze pe protectie sociala;
- neintelegeri personale si conflicte intre liderii UE;
- respingerea de catre francezi si olandezi a Constitutiei, interpretata ca o reactie negativa la adresa extinderii;
- dezbaterile actuale pe tema o Uniune federalista contra o identitate interguvernamentala;
- un sentiment antilargire prezent in sanul populatiei UE;
- stagnarea economica din mai toate tarile membre, la care se adauga conflicte pe marginea schimburilor comerciale si a finantari