Aceasta varietate, impreuna cu Gordinul, ca varietati principale, si inca cu cateva varietati secundare, constituia temelia viilor din Dealul Mare. ... "Basicata pentru Dealul Mare era aceea ce este Cramposia pentru Dragasani, cu care, de altfel, se cam aseamana." ... "Aceasta varietate, impreuna cu Gordinul, ca varietati principale, si inca cu cateva varietati secundare, constituia temelia viilor din Dealul Mare." Astfel prezentau specialistii, la anul 1900, soiul vechi romanesc Basicata, ca soi de baza in podgoria Dealu Mare, de unde si-a luat sinonimul "Basicata de Dealu Mare".

Obtinut prin selectie populara, Basicata este, probabil, unul dintre cele mai vechi soiuri autohtone a carui istorie se pierde in negura timpurilor. Impreuna cu alte soiuri, el a contribuit la obtinerea vinurilor de calitate pe teritoriul cuprins intre raurile Buzau si Teleajen. Legat de aceste realitati si dand frau imaginatiei, as putea crede ca existenta acestor vinuri inca din timpuri stravechi i-a facut pe vizigoti sa poposeasca o vreme in aceasta zona.

Si de aceea cred, pentru a continua povestea, ca regele vizigot Athanaric, cu gandul ca va reveni pe aceste meleaguri (atras probabil de vinul bun), si-a ingropat aici comoara. Aceasta este cunoscuta in zilele noastre sub numele de "Closca cu puii de aur". Ea a fost descoperita in zona localitatii Pietroasa, personalizand si mai mult podgoria. Boabele strugurilor de Basicata sunt sferice, de culoare verde-galbui. Pielita acestora este groasa si prezinta numeroase puncte ruginii. Aceste puncte ruginii (mici ingrosari) constituie un caracter de soi, de unde ii vine si numele de Basicata.

Basicata este un soi bine adaptat conditiilor de mediu din tara noastra, dand o productie mare, de peste 20 de mii de kilograme la hectar. Fiind un soi cu coacere tarzie, se recomanda a se cultiva pe pante bine insorite. Normal, coa