O initiativa salutara a Teatrului Mic este aceea de a monta pe scena Teatrului Foarte Mic spectacole care pana de curand puteau fi vazute doar in cluburi.
Dintre premierele sfarsitului de an 2005, am ales "mady-baby.edu", "Terorism" (ambele in regia Gianinei Carbunariu) si "Domnisoara din Amherst", regia Moshe Yassur. Singurul spectacol care iese din tenta neconventionala cu care ne-a obisnuit TFM in ultima vreme este "Domnisoara din Amherst", de William Luce. Un "one woman show" clasic, avand-o ca protagonista pe Monica Mihaescu. Un alter ego al poetei Emily Dickinson, "ciudata" avangardista a unor vremuri inchistate de prejudecati.
TARE DE TARE. N-as vrea sa dezvalui, pentru cine n-a vazut spectacolul, ce inseamna "mady-baby.edu". Gianina Carbunariu, in dubla ipostaza, de semnatara a textului si a regiei, a stiut sa incite suficient. O minora de 14 ani: o romanca inocenta (citeste usor de prostit), draguta (numai buna de scos la produs, dar "afara"), indeajuns de saraca pentru a accepta sa plece-n lumea larga. Un macho cuceritor de mahala. Alt tip, gen baiat bun, studios, cu ganduri de afirmare. Tot afara. Singurul cuvant care-i uneste e "afara". Adica doar afara e speranta, pentru ca propria tara n-are nevoie de ei. Iar afara⦠e sex in miros de shaorma sau pe bancheta unei masini, cu multi clienti. Macho-ul mioritic e un "peste" rapitor de bacsisuri venite din prestatia pustoaicei pe care-o "impresariaza". Baiatul studios n-are sanse sa fie cineva in tara altora. Limbaj violent, scene cutremuratoare, obisnuite ale stirilor de la ora 17:00. E prea dur sau n-aveti curaj sa vedeti astfel de lucruri, daramite sa le fi spus vreodata? Cei trei actori spun lucrurilor pe nume si o fac al naibii de bine: Madalina Ghitescu, Razvan Oprea si Rolando Matsangos. "Terorism", textul fratilor rusi Oleg si Vladimir Presniakov, vorbeste cam despre aceleasi tare ale lum
