De aproape trei luni, Lucian Iacob este noul secretar al Primãriei din Reghin. Lucreazã în administraţie de când se ştie şi considerã cã asta este meseria care i se potriveşte cel mai mult. Uneori ajunge acasã doar pentru a se odihni, dar încearcã sã compenseze cu sfârşiturile de sãptãmânã, pe care le dedicã în totalitate soţiei şi celor doi copii. La 40 de ani se considerã un om realizat şi, dacã ar fi sã o ia de la capãt, tot în acest domeniu ar "acţiona".
* Reporter: De ce administraţie?
Lucian Iacob: Probabil nu am fost destul de curajos sã mã avânt în activitatea privatã. Dar munca administrativã, dacã ştii ce faci, îţi poate oferi satisfacţii foarte mari. Este o funcţie complexã, subordonatã direct primarului şi, inerent, implicã scântei în timpul exprimãrii diferenţelor de opinii.
* Rep.: Care au fost începuturile?
L.I.: În 1986 am început sã lucrez ca electrician. Apoi am fost agent fiscal şi contabil în Primãria din Gurghiu, pentru ca din 2000 pânã în 2005 sã lucrez la Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Mureş. Oricum, timp de 10 ani am avut activitãţi de inspector fiscal şi pentru cã oricum reprezentam Reghinul în teritoriu, nu am fãcut altceva decât sã mã întorc acasã. Munca aceasta este una care nu se terminã niciodatã. O întrerup doar seara, pentru întâlnirea zilnicã cu familia.
* Rep.: Aţi avut suficientã înţelegere şi susţinere acasã?
L.I.: Evident. Soţia mea îmi este un partener mereu aproape. Dacã sãptãmâna o dedic activitãţii profesionale, sfârşitul de sãptãmânã îl dedic exclusiv soţiei mele şi celor doi fii, de 10, respectiv 15 ani. Eu fac naveta zilnic între Reghin şi Gurghiu. Cale de 15 kilometri. Dar odatã ieşit din oraş, aerul curat şi pãdurea Mociar, prin care trec pe drumul spre casã, mã revigoreazã. Obişnuiesc sã spun cã lucrez în mediu poluat şi mã odihnesc în aer curat.
* Rep.: Cum vedeţi p