- Istoric - nr. 15 / 24 Ianuarie, 2006 Convocate la Moscova, in zilele de 2-6 martie 1919, partidele comuniste si social-democrate care aderau la experimentul sovietic au votat, in cadrul unei Conferinte internationale, crearea Internationalei a III-a Comuniste (Komintern) avand ca obiectiv destramarea democratiilor occidentale, dar si a oricarei forme de stat autoritar, national sau teocratic si instituirea, prin dezvoltarea revolutiei socialiste, a unei "Noi Ordini", rosii, pe intreg Mapamondul. A unui singur stat, universal, al "mun citorilor si taranilor", cu centrul la Moscova, a unui prim "sat planetar" asadar, ca expresie a unei globalizari fortate, avant la lettre. Dusmanul declarat fiind formele de stat traditionale care perpetuau "exploatarea omului de catre om", inclusiv statul-natiune, kominternistii au declansat lupta impotriva lui si a "natiunii burgheze", propunandu-si intemeierea de natiuni noi, in cadrul unei "revolutii culturale" generalizate, ca baza pentru edificarea "internationalismului proletar", deviza Kominternului fiind "Proletari din toate tarile, uniti-va!" In ceea ce priveste Romania, bolsevicii rusi au continuat politica Rusiei tariste. Nerecunoscand unirea "Basarabiei" din 27 martie/9 aprilie 1918, ei au proclamat-o "stat imperialist", asupritor de "popoare", militand pentru lupta de "eliberare" a acestor "popoare" pana la destramarea statului national-unitar-roman, provocand, in aceasta idee, dese incidente de frontiera sau pe teritoriul Romanei (de exemplu la Hotin, in 1919, si la Tatar-Bunar, in 1924). Este motivul pentru care, sustinand aceste teze la congresele sale (din 1922, 1924, 1928, 1931), micul Partid Comunist Roman, intemeiat, ca anexa a Kominternului, la 8 mai 1921, a fost scos in afara legii la 19 decembrie 1924 (prin "Legea Marzescu" ). Pentru a demonstra veridicitatea acuzelor sale, Komintermul a inventat, in cadru