"O asemenea ascensiune sistematica a incompetentilor оn posturi de mare raspundere dovedeste un singur lucru: ca grija pentru buna gestionare a treburilor tarii a stat, pentru toti perindatii la putere, pe unul dintre ultimele locuri, de nu cumva chiar pe ultimul. Rasplatirea prostiei devotate a tras mai greu оn balanta decat interesul national, evocat patetic numai оn discursurile rostite dinaintea fraierilor de alegatori."

De azi si de demult

"Voiti sa va suiti? Nimeni nu va opreste. Dorinta va e fireasca. Nu va oprim de a va sui pe scara slujbelor. Niciodata n-ati fost popriti, nici d-voastra, nici parintii d-voastra. Va rugam numai sa calcati mai оncet, din treapta оn treapta. Nu voiti a sari din capul de jos al scarii tocmai la cel de sus si de acolo deodata sus pe streasina. Fiind pasul cam mare, ne e frica sa nu cadeti si, ceea ce ar fi mai rau, sa cadeti peste noi, ce va privim cu atata placere, si sa ne rupeti gatul noua si voua." Astfel se adresa, de la tribuna Camerei anului 1860, Barbu Catargiu, viitorul premier asasinat оn vara lui 1862, fruntasilor liberali chemati sa formeze guvernul, grabiti sa ocupe, оn dispretul oricaror conditii de pregatire si experienta, functiile de prim rang ale ierarhiei administrative.

Astazi, cand deosebirile ideologice оntre partide s-au sters demult, оncat a devenit curata pierdere de vreme sa distingi dreapta de stanga, liberalismul de social-democratie, doar nerabdarea de a lua оn stapanire fotoliile оnalte a ramas aceeasi ca acum un veac si jumatate. Guvernarile ultimilor cincisprezece ani s-au оntrecut оn оmpartirea functiilor de prim rang pe criterii eminamente politice, ignorand pana si cele mai elementare exigente profesionale. зn felul acesta, am avut nenorocul de a vedea ministri incapabili sa deschida gura, necum sa conduca un domeniu, prefecti certati cu scoa