Romania si Bulgaria s-au putut si se pot, pe mai departe, tine de mana in privinta incompatibilitatii cu Uniunea Europeana la capitolul "convergenta reala", adica din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare si al standardului de viata Explozia deficitului extern atat in Bulgaria, cat si in Romania este cea mai noua dintre expresiile - si confirmarile - infratirii romano-bulgare pe calea aderarii la Uniunea Europeana.
Impinse sau tarate, sub bagheta FMI, spre Uniunea Europeana, spre exigentele, dar si apetiturile acesteia, cele doua economii, ambele mai mult nepregatite decat pregatite pentru respectiva aventura, au reactionat la fel, doar cu dinamici intrucatva diferite. Traind decenii in subconsum, au scapat busola de indata ce au dat cu nasul de tentatiile opulentei clubului in care vor sa intre si, beneficiind deocamdata de infuziile de bani oferite de acest club sau chiar numai de perspectiva apartenentei la acest club, s-au dedulcit la cheltuieli pe credit fara vreo legatura cu posibilitatile proprii si mai ales cu cele ale precarei si neadecvatei structural productii interne. Deficitul extern a luat-o razna in ambele tari.
Bulgaria - sa recunoastem - ne-a luat-o inainte. Asa-numitul deficit de cont curent extern - un fel de consum net de resurse din strainatate - a ajuns in Romania la 9%-10% echivalent PIB, dar la 12% in Bulgaria, putandu-se indrepta spre 14%-15% echivalent PIB! Retetele prescrise de FMI sunt pe potriva. Pentru Bulgaria se cere realizarea unui excedent (nu deficit restrans!) bugetar de 3% echivalent PIB, cu alte cuvinte se pretinde ca statul sa stranga intr-atat cureaua in ce priveste oferirea serviciilor publice, incat sa finanteze din impozitele si taxele incasate de pe piata interna o parte din cheltuielile pe care sectorul privat le face pe piata externa. Ceea ce este o absurditate la patrat! O abordare antieconomica,