Atestarea documentara a asezarii Bulzesti se pierde undeva in negura vremurilor. Singura marturie care vorbeste despre radacinile oamenilor din aceste locuri este o inscriptie de pe zidul in ruina al Bisericii Sfintii Voievozi, care spune ca locasul de cult a fost ridicat de locuitorii mosneni, pe timpul lui Matei Basarab, care a domnit in Tara Româneasca intre 1632 si 1654. „Primele familii asezate aici au reusit sa ridice destul de repede doua biserici, ambele din lemn, la Gura Racului si Bulzesti“, a afirmat Marin Birau, director al caminului cultural din localitate, omul care de un an lucreaza la monografia Bulzestiului. Imbulzeala a dat numele localitatii In jurul anului 1800, o data cu navalirea armatelor turcesti prin satele dunarene, oamenii au fost siliti sa se retraga spre zonele mai ferite, spre dealuri si munti. Oamenii au cautat zone prielnice pentru inceperea unei vieti noi si s-a creat astfel o imbulzeala, asa s-ar putea explica denumirea localitatii care initial s-a numit „imbulziti“, iar mai târziu s-a ajuns la denumirea actuala de Bulzesti. Comuna a fost populata si cu oamenii adusi de boierul Pazu din zonele de sud ale judetului, din zona Mârsani si Piscu Vechi (foarte multe familii se numesc Piscanu). „Ca numar de locuitori si de gospodarii asezarea noastra ocupa locul sapte la nivelul judetului Dolj, fiind depasita doar de localitati precum Segarcea sau Bailesti. Consider ca lucrul cel mai important este faptul ca majoritatea familiilor aveau gospodarii proprii, deci aveau case. Doar 36 de familii nu aveau casele lor“, a mai spus Marin Birau. Padurile adaposteau cete de banditi La inceput locuitorii zonei traiau in bordeie de pamânt, ultimul bordei a fost descoperit in satul Seculesti, in Dealul Batrân. In 1800, in fruntea oamenilor asezati in zona Dealului Batrân se gasea un conducator al satului caruia i se spunea Capitanul. In 1810, pentru a a