Nichita Danilov
Ferapont (antologie de poezie 1980-2004)
Postfata de Ion Bogdan Lefter,
Editura Paralela 45, Colectia „Biblioteca romaneasca – poezie“,
Pitesti, 2005, 282 p.
Nichita Danilov e un scriitor de mult retinut pe „lista scurta“ a generatiei ’80. Aparitia volumului Ferapont constituie un bun prilej de rediscutare a poeziei pe care autorul mai sus amintit a publicat-o intre 1980 si 2004, un sfert de veac de poezie marca Nichita Danilov. O antologie de autor reprezinta, in cazurile fericite, un punct de vedere asupra propriei opere.
Se pare ca Nichita Danilov a ajuns la o viziune stabila, deoarece nu se observa diferente esentiale intre cele Noua variatiuni pentru orga (Editura Polirom, 1999) si volumul de fata. Ferapont e doar mai complet, intregit prin Suflete la second-hand (Editura Vinea, 2000).
De la Fintinile carteziene, aparute in primul an al „intunecatului deceniu literar noua“, si pina in momentul de fata, poezia scriitorului iesean a evoluat continuu, propunind mai multe tipuri de discurs, „la concurenta“ unul cu altul, in spatiul unui registru unitar, original prin maniera de reactualizare a unor formule poetice clasicizate.
- O incredere absoluta in simbol si in metafora culturala ampla
Textele reunite in acest volum dovedesc o incredere absoluta in simbol si in metafora culturala ampla. Multe dintre poeme au la origine experiente livresti, in vreme ce altele pot fi considerate prelucrari personale, fantasmatice, delirante ale acestor experiente. In volumul Cimp negru (1982), de pilda, o mare recurenta au figurile dostoievskiene ale „dublului“. Pretutindeni poetul este secondat de proiectia sa, care tinde sa devina autonoma: „Sta in spatele meu cel a carui umbra sint eu/ si-mi sprijina spatele. Umbra i s-a scurs/ de pe trup si trupul i s-a innegrit tot./ Daca ar bate/ un
