- Istoric - nr. 28 / 10 Februarie, 2006 In anul 1475 se stabileau la Ghiraesti-Roman, 14 familii de transilvaneni de religie catolica si vorbitori de limba romana. Argumente lingvistice in sprijinul demonstrarii originii ceangailor. Argumente convin gatoare privind limba vorbita de ceangaii romani din Moldova sunt regasite in mare parte in Atlasul Lingvistic Roman din Transilvania, in documentele parohiale si glosarele romanesti din centrul si estul Transilvaniei, precum si in lucrari de renume din istoria ceangailor, precum cea a preotului Iosif Pal Peter si in mod deosebit cea a profesorului Dumitru Martinas. Marele savant Dimitrie Gusti sesiza ca limba, cu putine exceptii, coincide cu fiinta popoarelor, ca o manifestare a intregului mecanism statal, cuprinzand inclusiv elemente de cultura si patrimoniu. Limba vorbita de unii maghiari nu este distincta de limba maghiara, ci o corcitura de cuvinte secuiesti, romanesti si cumane, nascuta pe meleagurile Harghitei, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, fiind adusa de romanii secuizati in Moldova. Graiul ceangaiesc este vorbit in aproape 10 sate din cele 150 de localitati supuse sondajului, dar acest lucru se datoreaza in primul rand izolarii, nivelului ridicat de varsta si obisnuintei cotidiene. Multiple au fost actiunile de maghiarizare a acestor comunitati, recurgandu-se la impunerea fortata a limbii in biserica, scoli, administratie locala, armata, ceea ce facea imposibil accesul in cadrul acestor institutii imperiale a persoanelor ce nu cunosteau limba maghiara, oficiala in Imperiul Austro-Ungar. Istoricul Ion Coja, scriitor si cercetator preocupat de problema originii ceangailor, sublinia ca multa vreme nu s-a luat in calcul felul in care vorbesc romaneste ceangaii in cauza. "Aceasta populatie traitoare in Moldova vorbeste romaneste cu trasaturi dialectice straine graiului moldovenesc, deci la venirea lor in M