- Istoric - nr. 29 / 13 Februarie, 2006 Actiunile de maghiarizare a romanilor din Moldova au fost reluate in anii 1950, fiind considerati maghiari datorita religiei catolice. Astfel, in unele asezari cu populatie bilingva, precum Luizi-Calugara, Pustiana, Lespezi-Girleni, s-au infiintat scoli cu predare in limba maghiara, s-au adus cadre didactice competente sa predea elevilor aceasta limba, li s-au trasat planuri de invatamant si au fost remunerati pentru prezenta, pentru ca n-au avut cu cine sa-si desfasoare activitatea. Acestia au fost izgoniti in repetate randuri din comunele vizitate, satenii manifestand o ostilitate cultivata de secole fata de misionarii maghiarizarii, stare manifestata prin scandarea unor lozinci precum "Carati-va acasa, noi suntem romani!" Imediat dupa Revolutia din 1989, liderii partidului reprezentant din Harghita si Covasna si-au propus sa racoleze copii din sate cu populatie catolica din Moldova, pentru a-i trimite la studii in Ungaria, pentru ca ulterior sa propovaduiasca, la randul lor, cauza hungarista a panmaghiarismului si neorevizionismului. Ulterior s-a adoptat metoda folosita cel mai frecvent, aceea a delegatiilor politice insotite de reprezentanti ai mass-media de expresie maghiara, pentru a documenta momentul oferirii ajutoarelor aduse satenilor ce traiesc sub limita decentei in schimbul aderarii la cauza maghiara. Relevant in acest sens este faimosul scandal de la Cleja - 29 aprilie 1995, pe larg mediatizat in presa nationala si cunoscut autoritatilor europene responsabile de asigurarea drepturilor omului, ca fiind unul dintre momentele de maxima tensiune dintre romanii ceangai si reprezentantii Asociatiei Ceangailor Maghiari din Moldova, cu sediul la Sfantu-Gheorghe. Incercarile de revendicare ale unor catolici din Moldova ca fiind maghiari prin constrangerea religioasa si prin scoala, nu au dat rezultate, limba romana nu