Intr-un articol cu titlul semnificativ „Semnal gesit" cotidianul olandez NRC Handelsbald scria dupa votul din Parlamentul de la Haga, care aproba, cu destule emotii, ratificarea tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, ca "tarile corupte cu un sistem juridic partial nefunctional nu sunt acasa in Europa". Mesajul transmis e unul neechivoc si dur.

Mai ales ca ziarul isi exprima speranta ca ratificarea tratatului cu pricina s-ar putea totusi bloca in alta parte, poate in Germania, poate in Suedia sau in Franta.

Principala opozitie din Parlament a venit din partea crestin-democratilor partid din care face parte chiar premierul Jan Peter Balkenende, desi acesta si executivul in ansamblu au sprijinit ratificarea tratatului.

E interesant ca doar cu citeva zile inainte deputatul Jan van Dijk, purtatorul de cuvint al crestin-democratilor si unul dintre cei mai vocali oponenti ai aderarii Romaniei la UE, vizitase Bucurestiul si, dupa cum declara in culise unii oficiali europeni, parea dispus sa-si modereze tonul critic acceptind faptul ca in ultimul timp s-au facut progrese reale in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei.

De ce si-a schimbat parerea radical dl. van Dijk la intoarcerea in Olanda ? Cel mai probabil pentru ca pentru partidul sau a prevalat in fata altor considerente reafirmarea liniei sale politice de ansamblu eurosceptice total defavorabile continuarii extinderii.

Jan van Dijk a tinut chiar sa-si exprime regretul ca tratatul de aderare face din Bulgaria „o victima" a Romaniei din moment ce cele doua tari sint puse la pachet. O declaratia surprinzatoare pentru ca la nivelul Comisiei Europene lucrurile sint vazute exact pe dos.

Acolo exista destul de multa ingrijorare fata de ceea ce este perceput drept un fenomen de consolidare a crimei organizate la Sofia si chiar de