- Istoric - nr. 30 / 14 Februarie, 2006 Daca in trecut se putea face distinctia intre un sat de ceangai si altul de moldoveni prin simplul fapt ca aveau alta asezare pe ulite, acum numai crucea de la intrarea din sat si portul de sarbatoare specific sunt elemente ce mai fac diferenta intre cele doua comunitati surori. Unul dintre aspectele demne de luat in considerare la inceputul unei cercetari este modul de invesmantare a oamenilor si locuintelor, acest element putand servi la deducerea zonei de influenta preponderent manifestata. In urma cercetarilor sociologice din satele vizitate de cercetatori, s-a putut stabili ca portul romanilor ceangai este de origine transilvaneana. Costumul barbatesc este alcatuit din panza de bumbac, in sau canepa, tesut sau cusut, de culoare neagra sau rosie, cu figuri geometrice si motive simbolizand fertilitatea si credinta. Camasa unui roman ceangau din Moldova seamana cu cea a motilor, purtand peste camasa un brau lat rosu, curea sau chimir. Izmana dreapta este o piesa a costumului de vara, confec tionata din panza alba de in sau canepa, tesuta de femei iarna, iar in anotimpul geros se poarta itarii creti, din tesatura de bumbac sau canepa. Aceste piese se deosebesc de cele ale costumului secuiesc, sarduit cu snur colorat. Ca incaltaminte folosesc opinci din piele de porc, de bovine, iar mai nou din cauciuc sau piele. In loc de ciorapi se folosesc obiele de "aba" (tesatura de lana groasa), stranse cu ajutorul nojitelor de culoare neagra, din sfoara sau din par de cal. Palaria este de culoare neagra, foarte rar verde, are calota mica si strasina ingusta. Vara peste camasa se poarta un pieptar din piele de miel sau o vesta tesuta in casa, de culoare inchisa, buzunare tivite cu panglica rosie sau tricolora. Iarna se imbraca o bunda de miel sau un suman cu maneci colorate. Batranii purtau plete si isi acopereau capul cu o caciula tug