- Politic - nr. 30 / 14 Februarie, 2006 Ca forma a puterilor si regimurilor politice democratice, cratocratia vizeaza drept obiectiv (de cele mai multe ori intr-un mod disimulat) eliminarea unor inegalitati si institutii prin prisma formelor de guvernamant totalitare, ca urmare a instituirii religiei si a puterii religioase si promovare a democratiei prin disocierea puterii politice de cea religioasa, fara insa a leza autoritatea religioasa si autonomia ideologica _ doctrinara _ a populatiei din aceste state, in care religia capata caracter si calitate de putere politica. In ultima instanta, terorismul si antiterorismul prin corelativele lor ideologice si doctrinare - terocratia si cratocratia - pot fi interpretate si evaluate ca a fi fatetele uneia si aceleiasi monede (prin scopul urmarit si disociat intentiilor declarative), chiar daca valoarea propriu-zisa difera, dar scopul tranzactiilor este relativ acelasi: impunerea si dominarea, fie in plan doctrinar, fie in plan economic si militar, fie pe fondul incompatibilitatilor ideologice ale culturii si civilizatiei, actualul razboi devenind un conflict intercultural si intercivilizational, chiar daca se evita recunoasterea acestui caracter si a acestei paradigme polemologice. La fel ca si la teroristi, si intre obiectivele antiteroriste se pot intrevedea si alte tinte ascunse. Ni se pare nesemnificativa miza unui asemenea razboi si a fortelor implicate in distrugerea unor organizatii insuficient cunoscute si localizate. Asa cum afirma un cunoscut analist politic, Jonathan Eyal, este limpede ca strategii militari americani nu au urmarit doar anihilarea talibanilor si a teroristilor, existand si preocuparea de a raspunde asteptarilor amplificate ale opiniei publice americane in privinta promptitudinii, cu care operatiunile militare pot aduce rezultate decisive. Ca sa nu mai subliniem argumentul economic si financiar