Scopul Directivei serviciilor, mai bine cunoscută sub numele de Directiva Bolkestein, după numele fostului comisar european Fritz Bolkestein, care a iniţiat-o, a fost liberalizarea sectorului Scopul Directivei serviciilor, mai bine cunoscută sub numele de Directiva Bolkestein, după numele fostului comisar european Fritz Bolkestein, care a iniţiat-o, a fost liberalizarea sectorului serviciilor pe tot teritoriul UE, prin îndepărtarea tuturor barierelor legislative şi introducerea unei mai mari libertăţi de circulaţie a muncitorilor. Dar deasupra tuturor acestor lucruri se află cel mai important obiectiv economic al UE, conţinut în planul care se numeşte "Agenda de la Lisabona" şi care prevede ca "până în anul 2010 economia UE să devină cea mai competitivă şi dinamică economie din lume".

Deşi Evelyne Gebhardt, raportorul Parlamentului European pentru Directiva serviciilor, declară că este "destul de mândră de rezultatele obţinute", care trebuie să fie ratificate prin votul parlamentului, compromisul la care au ajuns cele două mari grupuri ale Parlamentului European, Partidul Popular European şi Grupul Socialist, înlătură principii fundamentale din Directiva serviciilor.

Modificată până la pierderea substanţei

În varianta iniţială, Directiva însemna că orice firmă din UE, inclusiv o firmă din România anului 2007 integrată în UE, putea să presteze în mod liber servicii în orice ţară din UE, respectând legislaţia "ţării de origine", adică legislaţia românească în cazul nostru pentru sectorul serviciilor respective. Problema de bază pentru cei care se opun Directivei serviciilor în forma originală este posibilitatea dumpingului social. Directiva avantajează ţările mai mari şi mai sărace în detrimentul ţărilor bogate. Pentru că ea se va aplica pentru nenumărate domenii de activităţi: consultanţă în management, marketing, contabilitate, avocatură, servic