- Istoric - nr. 31 / 15 Februarie, 2006 Toate materialele recoltate in timpul studiilor sociologice intreprinse in timp conduc la concluzia unica potrivit careia portul popular al romanilor ceangai din zona Bacau - Roman - Neamt este de provenienta transilvaneana, nemoldoveneasca. In mod firesc, se poate constata, chiar fara a intreprinde o cercetare mai aprofundata, ca in satele de ceangai sau de moldoveni, la modul general, convietuiesc in armonie si sincretism atat moldoveni, secui, ardeleni, cat si ceangai de diverse neamuri. Nu s-a facut diferenta intre ei pe criterii etnice sau religioase, cu totii considerandu-se romani si se inchina la acelasi Dumnezeu. Preotul din parohia Cleja nota, pe la 1842, ca pe malul raului Cleja s-a descoperit un vas de ceramica antic, in interiorul caruia se pastra cenusa unui corp incinerat. Locul in cauza se afla in preajma cimitirului din satul mentionat, ceea ce reflecta continuitatea vietii pe plaiurile moldave, combatand, concomitent, ipoteza maghiara conform careia era o tara pustie, locuita abia dupa descalecat. In ampla sa lucrare "Codex Bandinus", arhiepiscopul catolic a descris atat moravurile catolicilor, cat si cele ale ortodocsilor. Credinta crestina era un element de stabilitate spirituala al romanilor transilvaneni migrati in Moldova, fiind oameni blajini, supusi si iertatori, nu se dadeau la furturi si nici nu cerseau. In comparatie cu moldovenii ortodocsi, catolicii erau mai putin superstitiosi, respecta cu sfintenie institutia casatoriei, se saluta pe strada cu respectul aferent situatiei, indiferent daca se cunosc sau nu. Atat catolicii, cat si ortodocsii pastreaza cele 9 zile de odihna de dupa Pasti, iar dupa Sfantul Ilie nu se spala pe cap si nu se tund lunea si martea. Ceangaii practica si inca mai cred in puterea magiei si a descantecelor. Ca exemplu: te asteapta o nenorocire daca arunci gunoiul vineri, nu