Aftoza este o afectiune caracterizata prin aparitia unor mici ulceratii dureroase pe mucoase (in special cea bucala) si, mai rar, pe tegument, care au tendinta la recidive. Cel mai frecvent se intâlneste la persoanele cu vârste cuprinse intre 20 si 50 de ani. Boala are o frecventa destul de mare, 20% din populatie având cel putin o data in viata un puseu. Au fost invocate mai multe cauze ale aparitiei bolii, dintre care amintim: infectia herpetica, infectia virotica, factorii autoimuni, factorii neuropsihici, predispozitia ereditara, factorii alergici (alimente, medicamente etc.) si factorii hormonali. Clasificare Aftozele se pot clasifica in aftoze cu evolutie benigna (aftoza minora - aftele simple, aftele bipolare, aftele cu cutaneo-mucoase, aftoza majora si aftoza herpetiforma), aftoze cu evolutie maligna (marea aftoza Touraine) si aftoze infectioase (febra aftoasa umana). Cel mai frecvent intâlnite sunt aftele simple (vulgare) si aftoza recidivanta (stomatita aftoasa, aftoza ulcero-recidivanta). Aftele simple se manifesta ca niste pustule sau basicute galben-aurii, inconjurate de o zona rosie, care apar pe mucoasa obrazului, pe gingii, pe limba sau pe valul palatin (cerul gurii). Leziunile sunt dureroase in special la vorbire, masticatie si la inghitit. Ele au evolutie rapida, vindecarea producându-se spontan in cinci-opt zile fara a ramâne cicatrice si fara a fi insotite de febra sau alte simptome. In rare cazuri, aftele se pot localiza si la nivelul faringelui sau laringelui. Aftoza recidivanta este o afectiune caracterizata prin aparitia aftelor in pusee repetate, boala având o evolutie indelungata si capricioasa. Leziunile pot fi unice sau multiple, insotite sau nu de leziuni cutanate, de dimensiuni mici (afte miliare) ori mari (afte gigante), cu leziuni situate la distanta sau confluente. Puseele eruptive se pot succeda pe perioade indelungate de luni sau an