- Istoric - nr. 33 / 17 Februarie, 2006 Toponimiile au la origini termeni elementari, apelative ce s-au format si dezvoltat in stransa legatura cu viata oamenilor, cu limba lor vorbita. De exemplu, denumirea localitatii Ungureni din zona Bacau - Roman - Neamt si din alte parti ale tarii - Ungurenii de Albesti, Cepari, Arges, demonstreaza ca locuitorii de pe aceste meleaguri au venit din secuimea transilvaneana, iar oamenii locului unde s-au asezat i-au numit "ungureni", pentru a-i distinge de secui. Exista si denumiri ce au la baza lexiconul maghiar - tamas, Tamaseni; slav - Sohodor, Luizi; cuman - Oituz, Comanesti, Dofteanu, Soflova, Uz. Datele culese pot fi valorificate in mod eficient numai printr-un efort de interdisciplinaritate intre cei mentionati a fi implicati in dovedirea ipotezei stiintifice privind originea ceangailor din Moldova. Dintre argumentele antropologice aduse de cercetatori, cele mai relevante pentru demonstrarea originii romanesti de ceangai, s-au dovedit a fi cele de natura antropometrico-fiziologica. Barbatul roman ceangau din Moldova este bine facut, vanjos si voinic, inalt - 1,60-1,84 m, grosimea toracelui - 0,80-0,85 m, capul este usor oval, mai rar rotund, ceafa dreapta, fruntea lata, parul negru-castaniu, uneori blond, pielea alb-rozie, ochi albastri, verzi si negri. Femeile au inaltimea medie de 1,60-1,75 m, sunt suple, doar unele au tendinta de a se ingrasa, capul rotund, ochi caprui sau negri, predomina femeia roscovana in zona Bacaului, si blonda la Roman, Neamt. Ca fire, femeile sunt blande, bune gospodine si deosebit de evlavioase. Prin urmare, originea romana a ceangailor este confirmata nu numai de trecutul istoric, ci si de parametrii anatomo-biologici, de evolutia demografica, de limbaj, de dovezile istorice. Datele de arhiva, relatarile celor interpelati, dar mai ales probele biologice asupra voluntarilor sau cadavrelor vor