Un organism nedorit, lasat sa moara in fasa. Asa vedeam, pana acum cateva luni, P.N.A.-ul. Chiar si o buna parte din anul trecut il percepusem la fel...
Am urmarit cu interes, zilele acestea, cifrele unui bilant-barometru al coruptiei din Romania. Nu se incadreaza (inca) in parametri optimi, dar ne determina sa investim o doza de incredere in ideea de anticoruptie made in Ro. Bilantul D.N.A. arata ca, in sfarsit, institutia incepe sa-si justifice existenta, ca pana nu demult, in perioada tranzactiilor imobiliare si a redactarii testamentelor de milioane de euro, cu doi nasi de tren prinsi cu 10.000 de lei mita si un sef de post, cu gasca stampilata cu spaga sub biroul de PFL, P.N.A.-ul isi ridiculiza si pana si denumirea.
In spatele cifrelor prezentate zilele acestea vedem ca procurorii sunt lasati sa urmeze cursul firesc al unor anchete chiar daca e vorba despre oameni din putere sau ai puterii. Dar pentru a se transforma in succes pe linie, aceste dosare vor avea nevoie si de finalitate, deci de interoperabilitatea altor institutii ale statului. Startul (vorbim de startul noii echipe, nu al institutiei) poate fi considerat bun daca ne gandim ca, de la infiintare, aceasta structura care doar teoretic lupta impotriva marii coruptii, a fost un apendice al puterii. Desi putea curata o parte din coruptia romaneasca, mai ales ca avea de unde - lipsa unei institutii cu atributii concrete de lupta impotriva acestui flagel, pentru o lunga perioada din tranzitia romaneasca, dusese la acutizarea coruptiei in Romania - a preferat sa scrie caligrafic NUP-uri (neinceperea urmaririi penale) in dosare care ardeau sau sa se dea miop cand era de asteptat sa se autosesizeze in cazul unor grei ai zilei.
P.N.A.-ul infiintat in septembrie 2002 a fost construit pe scheletul predecesoarei Sectii de Combatere a Coruptiei si Criminalitatii Organizate, infiintate in 2000. Ca
