Situaţia cu care s-a confruntat agricultura românească în ultimii 15 ani a fost radiografiată astfel de Mihai Dumitru, coordonatorul pe probleme de "Agricultură - Piaţa internă" din cadrul Situaţia cu care s-a confruntat agricultura românească în ultimii 15 ani a fost radiografiată astfel de Mihai Dumitru, coordonatorul pe probleme de "Agricultură - Piaţa internă" din cadrul Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti: reformă ezitantă, inconsecventă şi dependentă de ciclul electoral; evoluţie "extremistă" a structurilor agricole, între modelul american şi cel ţărănesc tradiţional; ratarea modelului european, al fermei familiale; deconectarea agriculturii de subzistenţă de mecanismele de piaţă; lipsa fermierilor, adică a acelor întreprinzători rurali care asigură din exploatare agricolă nu doar hrana familiilor lor, ci şi majoritatea veniturilor familiei necesare unui trai decent.

Specialistul comisiei a mai spus că mitul "agricultura - motor al dezvoltării economice" este un model depăşit în Europa şi că ţăranii români nu ar trebui să fie speriaţi că după aderare vor dispărea fermele de subzistenţă, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat nici în Polonia. Mihai Dumitru a subliniat că România trebuie să facă eforturi considerabile pentru a avea, la momentul aderării, pregătite structurile ce vor face plăţile directe către fermieri şi pentru a aplica Politica Agricolă Comună. El a făcut apel la producătorii de lapte să se înscrie în baza de date, pentru a li se repartiza cote de producţie, deoarece, fără o astfel de cotă, ei nu vor mai putea vinde laptele pe piaţă sau la procesatori. Expertul CE a explicat că o cotă dă dreptul de a produce, nu de a primi o subvenţie pentru acea producţie. Mihai Dumitru a explicat şi unele fenomene mai ciudate de pe piaţa produselor agricole: din punct de vedere al veniturilor, fermierii o duc mai bine când au o recoltă mai slabă ş