C(RAMPE) Se iau mai multi prieteni televizomani si se impart pe grupe: intelectualii simpli si intelectualii rafinati. Li se cerceteaza cu atentie telecomenzile, pentru a se stabili care unde si-a programat, nu-i asa, programele, in telecomanda personala. Pentru aceasta, se studiaza pur si simplu telecomanda.
Se constata ca televizomanul intelectual simplu isi programeaza TVR 1 pe butonul cu numarul unu al telecomenzii, continuand cu celelalte, dupa cum ii vine. Cat despre televizomanii intelectuali rafinati, acestia au ales sa-si inceapa programele cu toate discavariurile posibile, pentru ca, mai pe urma, sa continue cu Euronews, CNN, BBC, bla-bla-bla. Se ramane extaziat in fata epocalei descoperiri: "extraordinar, ce sa-ti zic".
Se descopera cu entuziasm ca sezonul "Surprizelor, surprizelor, surprizelor, surprizelor" a reinceput si se trece pe butoanele celelalte pentru a mai face inca o descoperire senzationala: pe National TV, o editie speciala a "Miezului Problemei" care dezbate, iata, decizia inaltului (la propriu!) ex-demnitar, Adrian Nastase, de a deschide portile casei sale cum deschideam noi, cand eram elevi in generala, poarta soarelui, ca sa poata rasari.
Se intrerupe, daca e nevoie, brusc, orice convorbire telefonica, din cauza ca imaginile curg ireversibil pe ecran si tu n-ai timp de altele. Se uita. In sensul ca se priveste, nu in sensul ca se uita, adica se uita. Se constata desavarsitul gust pentru arta al inaltului (la propriu!) ex-demnitar si se analizeaza cu atentie fiecare coltisor pus generos la dispozitia camerelor de luat vederi. Comentariile din studio completeaza imaginile. Nu stiam noi cu ce seamana casa inaltului (la propriu!) ex-demnitar, dar unul dintre invitati pune degetul pe "i", sau cum e expresia aia: cu o consignatie. Nici unul dintre termenii folositi in aceasta seara de vis (ne referim aici la funambulesca seara
