a luat în considerare indicatori şi tendinţe caracteristice pentru cele douăzeci şi cinci de state ale Uniunii Europene, pentru SUA, Japonia, Elveţia, Norvegia, Islanda şi Turcia, precum şi a luat în considerare indicatori şi tendinţe caracteristice pentru cele douăzeci şi cinci de state ale Uniunii Europene, pentru SUA, Japonia, Elveţia, Norvegia, Islanda şi Turcia, precum şi pentru ţările în curs de aderare, România şi Bulgaria. Rezultatele ne-au lămurit pe deplin: la capitolul inovare, doar Turcia stă mai prost decât noi. Pe o scară a valorii indicatorului Summary Innovation Index de la 0 la 1, unde 0 reprezintă performanţa minimă şi 1 performanţa maximă, România a obţinut un scor cu adevărat "impresionant" - 0.16 puncte, cu un uşor trend negativ faţă de 2004. Cele cinci componente ale indicatorului SSI, pe baza cărui România a fost plasată în coada clasamentului, au fost: motoarele creşterii capacităţii de inovare (ponderea tinerilor cu studii superioare în populaţia cu aceeaşi grupă de vârstă, rata formării profesionale permanente, accesul la reţele informatice, gradul de completitudine a studiilor în cazul tinerilor etc.), crearea de know-how (cheltuieli publice şi private cu cercetare-dezvoltare-inovare, ponderea produselor mediul şi high-tech în producţie, ponderea cheltuielilor universitare cu cercetare-dezvoltare-inovare suportate de mediul de afaceri), corelarea dintre inovare şi spiritul antreprenorial (ponderea IMM-urilor inovative în totalul IMM-urilor, ponderea cheltuielilor cu cercetare-dezvoltare-inovare în volumul total al cifrei de afaceri), implementarea rezultatelor procesului de cercetare-inovare, precum şi proprietatea intelectuală (numărul de patente la un milion de locuitori, numărul de mărci noi la un milion de locuitori).

"România stă cel mai prost la capitolul proprietate intelectuală, cu zero patente", se arată în raport. De asemene