La 17 ani dupa caderea Zidului, nemtii din Est si-au depasit propriile limite in confruntarea cu propriul trecut. In tot acest timp, romanii nu au reusit nici macar sa se puna de acord ca fisele propriilor dosare sint esentiale. Fara legende, degeaba incerci sa trasezi harti in praful arhivelor. "In fiecare moment, colaboratorul operativ trebuie sa- i inspire siguranta si incredere colaboratorului neoficial". Acesta este un fragment din manualul securistului neamt. Mai exact, una dintre regulile de buna purtare editate de catre Ministerul Sigurantei de Stat din fosta RDG. Astfel de brosuri si indreptare au fost colectate si analizate comparativ, in functie de schimbarile pe care le-au adus in viata cetateanului de rind. Nici in Germania nu sint prea multe institute de istorie sau catedre universitare de profil care sa se intreaca in a lansa proiecte de cercetare a istoriei recente. In spatiul vest-german, catedrele universitare cu profil umanist primesc fonduri serioase mai degraba pentru proiecte doctorale in trend-ul american, precum gender studies. Nu este de mirare ca Estul este obligat sa se trateze singur de propriile traume. De ani buni, cercetatori de la universitati precum Humboldt (Berlin) sau Erfurt se hranesc doar cu trista mostenire lasata de STASI. O mostenire cu adevarat grea, de milioane de dosare. Dupa ce au aparut deja sute de volume sau periodice pe aceasta tema, s-a ajuns acum la fineturi: se analizeaza impactul educatiei ideologice fortate asupra elevilor, se urmareste firul care i-a purtat pe diversi detinuti prin zeci de inchisori pina au fost facuti disparuti, se traseaza harti ale unei istorii a ororilor. Istoricul Matthias Wanitschke a pornit de la analizarea propriului dosar STASI si a ajuns sa generalizeze pe marginea notiunii de individ colectiv in RDG. Impresia ca Partidul este omniprezent, ca "e in toti si- n toate" a fost creata foarte