POLITICA EXTERNA Dusmanii sai au incercat sa-l doboare. Au reusit tarziu, timp in care Vlad le-a tinut frau cu o mana de oameni pregatiti sa moara daca ajungeau pe maini straine.

Mai intai, a avut grija sa-si consolideze autoritatea in tara peste care domnea. Cand a rezolvat toate problemele interne, a cautat o rezolvare si pentru cele externe. Profesorul Stefan Andreescu, de la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", afirma ca Tepes a inceput a doua domnie (1456-1462) intr-un cadru deja fixat inca din 1452, moment in care s-a incheiat un tratat intre Ungaria si Imperiul Otoman. Acest acord consacra o dubla suzeranitate asupra Tarii Romanesti, "reflecta imposibilitatea pentru moment a oricareia dintre cele doua puteri, Imperiul Otoman si regatul Ungariei, de a controla in exclusivitate situatia, deci linia Dunarii de Jos si inclusiv Tara Romaneasca, lucru care se va schimba mai tarziu."

PEDEAPSA. Inflorirea cetatilor sasesti, Brasov si Sibiu, s-a datorat dreptului de depozit si etapa. In legatura cu aceasta politica comerciala, cetatile de peste munti au sustinut diversi pretendenti la tronul Tarii Romanesti care aveau legatura cu clanurile boieresti din interior. Aceasta l-a facut pe Vlad Tepes sa faca repetate expeditii de pedepsire chiar in feudele ardelene care, in mod traditional, depindeau de scaunul domnesc al Tarii Romanesti. E vorba de Amlas si Fagaras, care in perioada aceasta adaposteau periodic pretendenti la tronul Tarii Romanesti.

INCERCARI. In martie 1457 intr-o epistola, el dadea un avertisment Sibiului, in legatura cu un pretendent, un frate vitreg al lui Tepes. Din document reiese ca Vlad incheiase si cu Sibiul si cu tinutul sau (cele Sapte Scaune) - la fel precum Brasovul si Tara Barsei - un tratat inca de la inceputul domniei sale. Sasii sibieni l-au incalcat prin ingaduirea pretendentului amintit in Amlas. Cetatea transilvaneana