În pledoariile lor despre o hrană corectă, nutriţioniştii pun accentul şi pe regimul alimentar individualizat pe grupe sanguine. Fiecare grupă sanguină favorizează absorbţia unei anumite În pledoariile lor despre o hrană corectă, nutriţioniştii pun accentul şi pe regimul alimentar individualizat pe grupe sanguine. Fiecare grupă sanguină favorizează absorbţia unei anumite categorii de alimente. Această hrană adecvată ne influenţează potenţialul energetic, greutatea ideală şi, în mod cert, longevitatea. Din prima grupă 0 fac parte consumatorii de carne. Ei pot să consume în voie carne slabă de vită, miel, curcan, pui, căprioară, peşte (sardină, macrou, heringi, biban alb şi galben, scrumbie). Persoanelor cu grupa sanguină 0 li se recomandă să reducă din dieta lor grâul, unele legume (varza, vinetele, ciupercile, conopida), produsele lactate, considerate factori de risc pentru ulcer şi bolile inflamatorii. Persoanele cu grupa sanguină A sunt considerate de tip vegetarian. Unii nutriţionişti cred că aceşti vegetarieni îşi adună energia din hrana vegetală care le stimulează creativitatea. Factori de risc pentru această grupă sunt excesele de carne, exceptând peştele cu carne albă, brânzeturi fermentate, condimente, uleiul de porumb şi de susan, vinete, varză, ardei gras. Persoanele acestei grupe sanguine care nu respectă dieta specifică sunt predispuse la boli de inimă şi cancer. Grupa B permite consumul de carne şi produse lactate după voie. Din grupa sanguină B fac parte omnivorii. Trebuie să existe însă un bun echilibru între consumul de carne şi vegetale. Cei cu grupa sanguină B trebuie să evite fructele de mare, brânzeturile fermentate, fasolea. O dietă care nu ţine seama de concluziile pentru această grupă sanguină măreşte riscul infecţiilor. Grupa sanguină AB ( lacto-vegetarienii) este cea mai recentă grupă - tipul omului modern. Sistemul lui imunitar este