La peste o jumatate de secol de când Marilyn Monroe facea furori in „Domnii prefera blondele“, aceasta teorie pare sa fie in continuare valabila. Plecând de la ipoteza ca mass-media contribuie in mod decisiv la aceasta „slabiciune“ a reprezentantilor sexului tare pentru buclele blonde, un grup de cercetatori americani a examinat toate ziarele si revistele mondene, de la Vogue la Playboy, iar rezultatul a fost clar: 30 la suta dintre doamnele fotografiate erau blonde. Debutul acestui an a marcat o revenire in forta a blondelor, fie ele naturale sau „contrafacute“, aceasta fiind o dovada clara a faptului ca asa-numita „blonde power“ inca exista si este mai eficienta ca niciodata. Blondele in istorie In plus, desi doar o femeie din 20 este blonda natural, cel putin una din trei reprezentante ale sexului frumos se prezinta cu o podoaba capilara aurie, si asta gratie zecilor de sortimente de vopsea. La urma urmei, dintotdeauna, blondul este sexy, inegalabil si tineresc. Pe scurt, blondul inseamna putere. Dupa cum spune Joanna Pitman in cartea sa „Totul despre blonde“, inca din antichitate blondele au avut „mai multa trecere“ la reprezentantii sexului tare. Nu e deloc intâmplator ca Afrodita, zeita frumusetii si a iubirii la greci, rebotezata Venus de romani, era reprezentata cu un superb par blond in opera sculpturala a grecului Praxiteles, in anul 360 i.Hr. Mitul blondelor a luat nastere cu ea. Se credea ca parul blond accentueaza inocenta si chiar divinitatea celor care se credea ca o au, cu toate ca nu toti zeii greci erau blonzi. Fascinatia artistilor pentru parul blond l-a facut pe pictorul Rafael sa creada ca si Fecioara Maria era blonda. Tot de la Afrodita, Boticeli a lansat moda parului blond la Venetia. Femeile din Roma antica obisnuiau sa-si vopseasca parul cu cenusa de fag si grasime de crocodil. Daca nu aveau grasime de crocodil, foloseau grasime de capra. El