Desi locuiesc la sute de kilometri de Romania, sint la curent cu mare parte din ce se petrece aici (ziarele le citesc zilnic pe Internet, cartile le comand prin posta sau mi le aduc prietenii). Iar pentru mine cea mai importanta carte despre comunism din ultimii ani e Pupa Russa a lui Gheorghe Craciun, al carei destin n-a fost chiar cel mai fericit.
In Ungaria, exista o alta carte, recenta (care va aparea si in romaneste, la Paralela 45), a lui Attila Bartis, care se numeste Tihna. Acolo gasesti povestea comunismului din Ungaria in jumatati de fraza, dar atit de puternic, incit poti foarte usor sa vezi intregul. Sint foarte curioasa cum va fi citita in Romania, fiindca in mod sigur va soca: socheaza sa citesti despre o mama actrita, care si-a pierdut cariera din cauza ca fiica i-a fugit in Occident si care-si denunta copilul ca sa mai prinda un rol, ba chiar, ca sa arate ce buna comunista este, ii face fiicei o inmormintare fictiva?
Nu putem sa ne facem ca n-am trait atitia ani, chiar cind e vorba despre astfel de lucruri. Nu pot decit sa-mi asum ca traind intr-un oras de granita, la Satu Mare, ma bucuram cind putem, prin relatii jegoase, sa fac rost de un sapun bun sau de o punga de cafea fara nechezol. Nu e adevarat ca toti am mincat salam cu soia, cine a putut s-a descurcat. De ce uitam asta? Tot noi raminem, buni sau rai, cind ne uitam in oglinda.
Traducind piesele lui Katalin Thuróczy, m-am convins ca singura cale de a ne pastra oameni intregi e sa gindim sincer si cinstit, fie ca e bine, fie ca e rau, dar sa nu ne autoinselam.
Desi locuiesc la sute de kilometri de Romania, sint la curent cu mare parte din ce se petrece aici (ziarele le citesc zilnic pe Internet, cartile le comand prin posta sau mi le aduc prietenii). Iar pentru mine cea mai importanta carte despre comunism din ultimii ani e Pupa Russa a lui Gheorgh
