Guvernul României a propus spre discuţie Parlamentului un proiect de lege care să simplifice procedurile declarării insolvenţei, după ce în raportul Comisiei Europene din 2004 se susţinea că „sistemul juridic românesc nu prevede mecanisme eficiente pentru ieşirea de pe piaţă a operatorilor economici”. Legea simplifică procedurile, redefineşte rolul judecătorului sindic (care nu va mai avea rol activ cu privire la deciziile de ordin comercial care se iau în procedură), elimină atribuţiile judecătorului sindic de a desfiinţa din oficiu măsurile administratorului judiciar, precum şi pe cele de a autentifica actele juridice încheiate de lichidator. Judecătorul sindic este degrevat de responsabilitatile ce exced sfera contenciosului şi a verificării legali-tăţii procedurii.

Prin noua lege se organizează secţii speciale de faliment în cadrul tribunalelor, se organizează arhive unitare şi separate de restul arhivei din fiecare tribunal, se poate introduce un sistem informatic şi se amplifică rolul adunării creditorilor şi comitetului creditorilor în procedura insolvenţei.

Totodată, legea îmbunătăţeşte sistemul de vot, astfel încât să reflecte interesul creditorilor în procedura, fiind create mai multe grupe de vot - creditorii cu creanţe garantate, creditorii bugetari şi creditorii chirografi.

Comitetul creditorilor se întruneşte cel puţin o dată pe lună să analizeze, după caz, situaţia debitorului, să negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreşte să fie desemnat, să solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului, să introducă acţiuni pentru eliminarea unor transferuri cu caracter patrimonial, etc.

Legea clarifică şi conceptul de reorganizare, planul putând prevedea fie restructurarea activităţii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaţie a celor două variante de reorganizare. G