Basescu si Tariceanu au imbratisat ideea monitorizarii post-aderare. Mecanismul supravegherii dupa 1 ianuarie 2007 ar presupune, in urmatorii trei ani, rapoarte din sase in sase luni la Bruxelles. O metoda mai dura de presiune ar fi conditionarea finantarilor europene de indeplinirea unui grafic al reformelor in agricultura, sistemul fiscal, absorbtia de fonduri.

La capitolul anticoruptie, se asteapta sentinte si evitarea greselilor de procedura.

Dupa discutiile cu oficialii europeni si cu liderii statelor membre, delegatia romana s-a declarat increzatoare intr-un raport pozitiv in mai privind aderarea Romaniei in 2007, acceptind in schimb o eventuala monitorizare a reformelor de catre Bruxelles. Presedintele Traian Basescu a explicat situatia: „Avind in vedere experientele cu primele zece state (n. red.

- ultimele tari care au aderat in 2004), exista tentatia ca dupa decizia de aderare in 2007 sa se mentina un procedeu de supraveghere.

Sintem foarte constienti ca, desi institutiile statului au inceput sa functioneze, nimeni nu poate spune ca, dupa 15 ani in care nu am fost credibili, dintr-o data sa avem pretentia sa devenim credibili pe functionarea institutiilor statului in ceea ce priveste lupta anticoruptie.

Romania trebuie sa vina in intimpinarea acestei idei, sa n-o refuze, dimpotriva, sa spuna cu toata deschiderea: ramineti, priviti, supravegheati si informati statele membre despre progresele facute.

Aici trebuie sa fim absolut de acord cu neincrederea care se manifesta daca nu cumva institutiile statului roman vor face pasi inapoi dupa ce Romania va primi verde pentru 1 ianuarie 2007", a declarat ieri presedintele Traian Basescu la conferinta de presa din incheierea summitului UE.

Corectat de premier, care a sustinut ca „nu e decisa o monitorizare pe un anumit domeniu", Basescu