Multi romani inca mai traiesc cu impresia ca spalarea de bani e o chestiune pe care o asociezi cu filmele de serie B ale anilor '50, cu gangsteri, cu prohibitie...
In ultimii 15 ani, in Romania s-a format, alaturi de lumea legitima, legala a afacerilor, si o "oligarhie", o clasa de asa-zisi oameni de afaceri care s-au imbogatit facand tranzactii penale cu statul, delapidand, implicandu-se in privatizari dubioase, in "tunuri" memorabile, in falimente bancare. Dupa o perioada de acumulare, acesti oameni vor "legitimizarea" averilor negre acumulate dupa 1989. Alaturi de ei, pe banca suspectilor de spalare de bani stau si acei investitori straini care au venit in Romania in ultimii zece ani si si-au deschis afaceri pe care, desi merg constant in pierdere, nici nu se gandesc sa le inchida.
Ca o regiune economica dezvoltata, Timisul nu putea sa nu atraga acesti oameni. O dovada in acest sens e faptul ca doar de la inceputul anului Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor a cerut verificari cu privire la tranzactiile suspecte, de o valoare foarte mare, facute de cinci firme din judet. Legi vechi, legi noi In Romania a functionat in ultimii trei ani, ca un fel de "Cod Penal" pentru cazurile de spalare de bani Legea 565 din 2002, care, de altfel, reglementeaza si activitatea singurei institutii abilitate direct sa combata acest fenomen - Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. In acea lege din 2002 se precizeaza ca se pedepseste cu inchisoare de la trei la 12 ani "schimbarea sau transferul de bunuri cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepesei". Interesant este ca aceeasi pedeapsa o primes