Împlinirea a 88 de ani de la unirea Basarabiei cu Regatul României a oferit sâmbătă, 25 martie, a.c., la Sala Mică a Palatului Culturii, prilejul unei scurte evocări istorice. Organizată de Biblioteca Judeţeană Mureş cu concursul nemijlocit al prof. universitar doctor Vlad Pâslaru, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Chişinău, manifestarea s-a bucurat de o largă participare: cadre didactice din învăţământul universitar, liceal şi gimnazial, studenţi, elevi şi alţi invitaţi.
Încă de la începutul conferinţei intitulată "Republica Moldova şi problema identităţii poporului său", moderatorii acesteia, conferenţiar universitar dr. Corina Teodor, director al Bibliotecii Judeţene Mureş şi Dumitru Orosan, inspector la ISJ Mureş, au susţinut ideea unei abordări interactive. S-au avut în vedere clarificarea unor aspecte esenţiale referitoare la istoria Republicii Moldova şi a tragediei deznaţionalizării care, cu un "răgaz" de 22 de ani (1918-1940), se perpetuează de aproape 200 de ani pe acest teritoriu românesc. Tot cu această ocazie au fost abordate o serie de aspecte referitoare la problematica pedagogiei în epoca contemporană din perspectiva afirmării identităţii şi spiritualităţii unui popor. În finalul manifestării Adriana Popa, bibliotecară, a prezentat noi apariţii editoriale din ştiinţele educaţiei intrate în colecţiile Bibliotecii Judeţene Mureş.
Deznaţionalizare, rusificare şi asimilare
Prof. univesitar Vlad Pâslaru a ţinut să arate faptul că din 1812 şi până în prezent, indiferent de regimurile politice care s-au succedat în Rusia, obiectivele au rămas aceleaşi: elementul românesc din Basarabia a fost supus permanent unei politici de deznaţionalizare, rusificare şi asimilare forţată. Într-un discurs simplu, fără pretenţii deosebite, Pâslaru a evocat drama unui popor, de fapt drama poporului său, care aşa cum spunea