Exista o metoda simpla si la indemana oricui de a privi in viitor: sa priveasca spre Vest. Daca vrem sa stim cam cum va arata Romania peste zece ani, sa ne uitam la Polonia, Cehia sau Ungaria de azi. Daca ne intereseaza unde vom ajunge in 20-30 de ani (daca totul merge bine si nu intervin fenomene catastrofale), ajunge sa privim spre Germania, Italia sau Franta. In fine, daca vrem sa stim in ce Matrix vom fi propulsati in 50 de ani si mai bine, trebuie sa facem un drum peste Ocean ca sa contemplam spectacolul economic, social si cultural al Statelor Unite actuale. Asta nu inseamna ca noi suntem intr-o groapa absoluta. Si noi suntem Vestul altora, mai amarati si mai inapoiati decat noi.
Ce-a fost la noi acum 15 ani se repeta, aproape la indigo, astazi, in Ucraina sau in Belarus, caci, privind catre Est, ne uitam de fapt la propriul nostru trecut.
Vazand cum Lukasenko a modificat Constitutia ca sa poata candida si pentru al treilea mandat, cum a castigat alegerile cu mai bine de 80 la suta din voturi, cum intimideaza opozitia, cum se confrunta in prezent cu protestatarii adunati intr-o piata centrala a Capitalei, avem un straniu sentiment de d...jà -vu. E inceputul anilor â90, in Romania, e castigarea alegerilor de catre Iliescu si FSN, e contestarea vehementa a lor de catre opozitie, e Piata Universitatii. Unele detalii sunt halucinant de asemanatoare: fortele de ordine patrunzand in corturile protestatarilor (va amintiti "golanii" iliescienisti) si ridicandu-i cu forta. O populatie indobitocita de lunga iarna comunista, tematoare de schimbari, dornica de "liniste" (faimoasa liniste invocata pe-atunci de fesenisti...), niste oameni cu cat mai saraci, cu atat mai sigure victime pentru toate dictaturile si silniciile... Imaginile de pe strazile Minskului le aratau chiar si pe eternele gospodine si eternii pensionari care condamnau opozitia si-l adulau pe t