Azi, în Israel, au loc alegeri legislative pe care cei cu drept de vot par să le trateze cu indiferenţă. Dacă se va confirma procentul indecişilor, circa 22 la sută, ar putea fi cel mai mare Azi, în Israel, au loc alegeri legislative pe care cei cu drept de vot par să le trateze cu indiferenţă. Dacă se va confirma procentul indecişilor, circa 22 la sută, ar putea fi cel mai mare din istoria acestei ţări. În ce le priveşte, ultimele sondaje de opinie dau câştigător partidul Kadima al premierului interimar Ehmud Olmert, care şi-a scris deja discursul ce-l anunţă învingător, la fel ca şi predecesorul său Ariel Sharon, în februarie 2003. Desigur, dacă nu vor interveni surprize de proporţii, Kadima ar putea aduce marea noutate în istoria Israelului: un partid abia creat se impune de o aşa manieră pe scena politică încât să câştige imediat un scrutin legislativ. E drept, la guvernare (el obţinând 34-36 locuri din cele 61 necesare unei majorităţi) vor trebui să i se alăture alte partide. În al doilea rând, este de menţionat că platformele electorale ale partidelor aflate în competiţie s-au axat pe doar trei teme: asigurarea securităţii Israelului; prezenţa Hamas la guvernare în teritoriile palestiniene şi situaţia economică a ţării. Fiecare dintre acestea are o importanţă deosebită pentru statul evreu şi nu întâmplător toţi liderii politici s-au concentrat asupra lor, au elaborat strategii şi au lansat iniţiative mai mult ori mai puţin realiste. Rămâne de văzut dacă rezultatul anunţat de sondaje va fi confirmat la urne, şi anume opţiunea electoratului pentru un curent de centru, echilibrat, reprezentat de Kadima, în care dezangajarea din teritoriile palestiniene ocupă un loc central. În fine, ca români, alegerile israeliene ne trezesc un interes aparte spre a vedea dacă unii foşti deputaţi din Knesset imigraţi din ţara noastră - Colette Avital, Avraham Poraz, Ilan Ghilon,