Teatrul Odeon a fost recent gazda premierei "joi.megaJoy". Un spectacol semnat - inconfundabil - Radu Afrim.

Cine nu-si aminteste (poate doar cine n-a citit) de schita "Five o’clok" a lui I.L. Caragiale? Mai stiti de pretextul intalnirilor celor din lumea buna la o mica barfa, cu anuntul "Madame Esmeralde Piscopesco, five o’clock tea, tous les jeudis"? Cam asta se vrea si piesa "joi.megaJoy", a autoarei Katalin Thuroczy si a regizorului Radu Afrim. Numai ca de atunci a mai trecut un veac, madame Piscopesco s-a transformat in Zsuzsa, iar ceaiul a capatat consistenta caltabosului, a supei cu carne (numai pentru cine are placa) si a taiteilor cu varza. Au ramas doar pretextul si ziua de intalnire.

"joi.megaJoy" este o piesa despre batranii care cred c-au ramas tineri, despre aceia care au imbatranit urat. Ei se-ntalnesc in fiecare joi, in aceeasi formatie: Zsuzsa (Dorina Lazar), Sandor (Virgil Andriescu), Mana (Irina Mazanitis), Böske (Virginia Rogin), Hilda (Liana Margineanu), Istvan (Constantin Cojocaru), Adel (Rodica Mandache, in rolul vietii ei!), Ameliedraga (Tatiana Iekel), Karola (Jeanine Stavarache) si Laci (Alin Teglas). Unul mai decrepit, mai lacom si mai obscen decat altul.

POVESTEA. Isi povestesc aventurile tineretii, geloziile, ura, istoriile unor casnicii nefericite, in jurul unor mese (fiecare din "alt film"), puse cap la cap, ca la nunta. Sau ca la pomana?... Hulpavi, mananca si beau tot ce-apuca (din portelanuri de Rosenthal descompletate si din cristaluri "asortate" cu pahare din sticla ordinara), de parca asta ar fi scopul unic al existentei lor. Nu-i intereseaza de nimeni si de nimic, singurul contact cu prezentul e mancarea si bautura. Pana si hainele si le-au adus din alte vremuri. Babele s-au dat cu parfumuri gretos de dulci peste hainele scoase de la naftalina sau luate de la second-hand, s-au rujat excesiv. Oare de ce? Gat