Toata isteria a inceput atunci cand un post TV, de nisa, a achizitionat, in cadrul unei actiuni de marketing, drepturile de difuzare a unui meci dintre doua echipe romanesti din Cupa UEFA. Cum presa de toate felurile se "molipseste" de un subiect facandu-l ultrasenzational, au preluat cu totii sintagma "meciul mileniului".
Campania acelui post TV se dovedeste a fi o reusita, fraierindu-si concurenta sa maximizeze importanta meciului. In acest fel, numarul celor interesati de fotbal fiind in crestere, acestia au inceput sa caute pe telecomanda acel anume post pentru a asculta comentariile din ce in ce mai inflamante, doresc sa vizioneze meciul si, poate, vor ramane telespectatori fideli.
Cei 200.000 de euro investiti si-au atins scopul... Urmand aceeasi reteta a succesului, diverse alte firme de marketing inventeaza conflicte senzationale in lumea politica.
Mare senzatie a facut inscrierea lui Adrian Nastase in PC, despre care protagonistul a aflat din presa. Zvonul a fost amplificat de mass-media pana a capatat proportii de dezastru: Nastase pleaca, rupe partidul si ia cu el si jumatate din activul de parlamentari.
S-a spus apoi ca nu numai Nastase pleaca, pesedistii urmau sa se imparta in vreo trei, patru partide noi! Le-a trebuit mai mult de o saptamana lui Iliescu si Geoana pana sa se prinda ca este o cacealma. S-au publicat liste cu dezertori. Nici prin cap nu le trecea sa demisioneze din PSD, dar nu-i mai credea nimeni.
Abia dupa balbaieli serioase si vreo doua demisii lipsite de importanta, liderii pesedisti l-au trimis pe Nastase sa se odihneasca vreun an pe tusa. Si s-a facut liniste... Cu Dinu Patriciu, ori altii aflati cu procese in diverse faze ale justitiei, aceleasi exagerari.
La fiecare audiere tapaj mare: a venit, a plecat, a dat o declaratie, a tusit, i-am vazut o lacrima strecuran
