doi ani care au trecut de la frumoasele promisiuni, bucureştenii sunt pe cale să piardă şi puţinele oaze de verdeaţă în care mai pot respira aer cât de cât curat. Spaţiile verzi distruse nu doi ani care au trecut de la frumoasele promisiuni, bucureştenii sunt pe cale să piardă şi puţinele oaze de verdeaţă în care mai pot respira aer cât de cât curat. Spaţiile verzi distruse nu s-au refăcut, iar altele, apărute timid, au fost repede înlocuite cu beton proaspăt. "Suprafaţa de spaţiu verde s-a redus aproape la jumătate după 1989", recunoaşte primarul sectorului 1, Andrei Chiliman. Edilii ştiu că Bucureştiul dispune de o suprafaţă insuficientă de zone verzi, circa 2,5 mp/locuitor, în comparaţie cu actuala dezvoltare explozivă a oraşului. Presată de realitate, Primăria Capitalei a decis, în cele din urmă, să nu mai emită nicio autorizaţie de construcţie pentru comercianţii care vor să deschidă, în parcuri, restaurante, discoteci şi baruri, după cum a declarat, ieri, viceprimarul Răzvan Murgeanu. Nu înseamnă însă mare lucru pentru verdele Capitalei, deoarece decizia nu se aplică în cazul marilor afaceri. În parcul Floreasca, pe terenul pe care este patinoarul, se intenţionează construirea unui hotel cu 18 etaje. În parcul Bordei se doreşte construcţia unui complex rezidenţial şi a unor clădiri de birouri. În parcul Herăstrău, o firmă împroprietărită cu aproximativ 70.000 de metri pătraţi vrea să construiască un complex rezidenţial şi sedii de birouri. În plus, 25% din suprafaţa Herăstrăului reprezintă oglinda lacului; 9% este destinată zonei cultural-expoziţionale a Muzeului Satului, zonei rezidenţiale speciale a Palatului Elisabeta şi Clubului Diplomaţilor. Practic, spaţiul verde ocupă puţin peste jumătate. Tineretului are 80 de hectare, dar peste jumătate din acest parc va fi