Daca e cu spatele si nu l-ar trada inaltimea si bratele-i subtiri, zici ca e un muncitor care alearga sa dea de mancare copiilor. Arici, asa cum e poreclit adolescentul, vine intr-adevar de pe santier si merge sa le puna pe masa parintilor neputinciosi hrana cea de toate zilele. La 15 ani se intretine singur si are grija si de familie.
Baiatul spune ca lucreaza ca salahor pentru ca tatal sau este casnic, iar mama bolnava. Daniel Rusu este un copil care nu zambeste niciodata. Lucreaza de la 12 ani pe santierele din Iasi ca ajutor al muncitorilor profesionisti. Momentan "presteaza la fier-betoane", in apropiere de casa. Sfarma piatra. Cu un ciocan de 10 kilograme, cat jumatate din trupul sau maruntel, doboara muntii. Zdrobeste vechile constructii caznindu-se ca un Sisif - uneori loveste de zeci de ori acelasi centimetru de beton - pana ce piatra crapa, scotand la iveala bucata de fier mult cautata. Daniel cauta zi de zi metalul aducator de hrana ca pe aur. Gropile cu beton din jurul Iasiului au devenit un fel de El Dorado al copiilor saraci. Prichindeii darama cladirile parasite in cautarea supravietuirii. Uneori, ca in cazul lui Daniel, este asigurata nu numai supravietuirea sa, ci a intregii familii.
MUTA MUNTII PENTRU "EUGENIA". In catunul moldovean saracit, astfel de copii, care arata ca sositi de pe santier, constituie o prezenta obisnuita. Ca el sunt zeci in Lunca Cetatuiei, celebra de acum localitate unde o fetita de nici 9 ani a pierit batjocorita de un adolescent.
La bodega din sat l-am intalnit, cum spuneam, pe Arici, asa il striga prietenii, pentru ca are parul tepos, imprastiat in toate partile. Astazi e ingalbenit de la praful de doua degete. Spune ca are "capul plin de betoane". Inca ii mai tiuie in urechi sunetul zidului batut pentru a fi maruntit. Degetele negre, roase de bataturi, tin in palma rosie paharul cu suc. Palma cealalta stra
