Ma intreb cum merg unii oameni la shopping, la piata sau la supermarket sa cumpere arta. Ca orice alt produs, legume congelate sau cascaval, pe alese, dupa cat de bogata-i oferta, fara specificatii de continut, vitamine ori substante nocive, fara idee de brand si termen de expirare. ARTA SI KITSCH Ma intreb cum merg unii oameni la shopping, la piata sau la supermarket sa cumpere arta. Ca orice alt produs, legume congelate sau cascaval, pe alese, dupa cat de bogata-i oferta, fara specificatii de continut, vitamine ori substante nocive, fara idee de brand si termen de expirare. Intre Universitate si Piata Romana am gasit si un raspuns. Semn clar al civilizatiei de consum, cand totul devine marfa, fabricata cu desavarsit prost-gust sau mai rafinat, dupa spiritul si cultura publicului. Iar romanului ii place sa consume gurmand, aperitiv, antreu, fel principal si desert, toate odata pe masa, ca intr-o competitie culinara internationala, a carei miza rezida nu in activarea apetitului, ci in epuizarea lui.

BULIMIE

Asa arata galeriile de arta de pe bulevard, asta e efectul: abundenta de bazar, bulimie vizuala, isterie de consum. Nici urma de aura si promisiuni ascunse: lucrarile sunt expuse indecent, cu dedesubturile la vedere si pretul de gat, astfel ca, ori iei de pe raft macaroanele colorate de la "Bunica", ori vreun autor cu biografie si cota, alegerea e totuna, iar satisfactiile comparabile. Am incercat si eu sa pun ceva in cos. Daca tot e rostul de shopping global si diferente culturale, arta e un produs cu potential sa treaca orice examen. Dezamagire insa. Galeriile de la noi nu vand decat marfa autohtona, second-hand de cele mai multe ori. Si nu din patriotism local, ci din motive de economie debila si inflatie fara leac, caci academiile de arta continua sa livreze artisti fara vocatie, care lucreaza cu aceeasi informatie si materiale din anul